Rough bones

Din cauza lenei, precum si a faptului ca sfarsitul acesta de saptaman am fost cand beat, cand lipsit de chef, cand cu junghiuri in coaste, cronica saptamanala despre rugby, care in mod normal trebuia sa fie prezantata luni, o vom prezenta (uauu… folosim persoana I la plural, ca cei mai figuranti dintre “jiurnalisti”!)… ce spuneam?… aha!… o vom prezenta acum…

Voi incepe… ca sa fiu un pic mai smerit… cu prima etapa din Super 14, campionatul regional din Noua Zeelanda, Australia si Africa de Sud, visul de un miliard de dolari al lui Rupert Murdoch. Vreme de patru luni se vor juca meciuri dezinhibate, in care se va sacrifica rigurozitatatea tactica in favoarea spectacolului, in cel mai pur stil al rugby-ului colonial.

Meciul pe care l-am urmarit a fost un duel clasic intre neo-zeelandezi si australieni, intre franchizele din Wellington si New South Wales – Hurricanes vs. Warathas. Fara Danny Vickerman, legendarul numar 8 al reprezentativei “Wallabies”, Warathas s-a impus in fata neo-zeelandezilor cu scorul de 26-22 (4-3 la eseuri), la capatul unui meci frumos, ritmat, in care perioadele de dominare s-au impartit echitabil intre cele doua echipe. Desi australieni au avut castig de cauza, cele doua suturi in bara ale uverturii “uraganelor” Daniel Kirkpatrick ar fi putut, daca si-ar fi nimerit tinta, sa ofere o cu totul alta soarta partidei. De cealalta parte, uvertura Hurley Beale a ratat mai putin, dar in conditiile in care echipa sa nu a beneficiat de greseli concretizate in lovituri de pedeapsa din partea adversarilor. Diferenta a fost facuta de superioritatea liniei de treisferturi a australienilor - Lote Tuqiri (11), Timana Tahu (12), Rob Horne (13), Lachie Turner (14) si Sam Norton Knight (15). Warathas a si marcat de altfel toate eseurile cu jucatorii de treisferturi, mai puternici ca grup decat adversarii neo-zeelandezi, dintre care nu s-a remarcat decat centrul Ma’a Nonu, jucator puternic, dar cam indisciplinat si Hosea Gear, fratele mai mic al lui Rico, o aripa rapida, puternica, dar inca lipsita de experienta unor competitii de inalt nivel. La nivelul gramezilor, in linia I a australienilor compusa din jucatori de nationala precum pilierul Al Baxter sau talonerii Tatafu Polota-Nau si Adam Freier, sustinuti de flankerului Phil Waugh, pe vremuri capitan al nationalei australiene, au avut un plus de forta si luciditate. Neo-zeelandezii nu s-au mai putut lauda cu echipa in care alta data straluceau Jonah Lomu, Christian Cullen, sau Jerry Collins. Chiar si asa, momentele fixe ale jocului nu au lasat impresia superioritatii vreunei echipe, Hurricanes efectuand insa mai multe greseli de manuire a balonului. Desi placut, meciul nu a lasat impresia ca vreuna dintre echipe ar putea emite pretentii la mai mult decat, poate, o prezenta norocoasa in semifinale…

S-au mai disputat meciurile:

Highlanders (Otago NZL) – ACT Brumbies (Canberra AUS) – 31-33 (5-4 la eseuri)
Austrlalienii s-au impus in deplasare in mod firesc, gratie superioritatii lotului, in care, numai pe linia de treisferturi se regasesc patru titulari din nationala “Wallabies” – Stirling Mortlock, Clyde Rathbone si Adam Ashley-Cooper si Mark Gerrard.

Western Force (Perth, Western Australia) – Blues (Auckland NZL) – 19-25 (3-4 la eseuri)
Victorie previzibila a neo-zeelandezilor in fata unei echipe australiene infiintata in urma cu doar patru ani. Aducerea unor nume precum Matt Giteau, Drew Mitchel sau Nathan Sharpe nu a dat prea multe sanse lui Western Force, care s-a confruntat cu adversari precum John Afoa, Keven Mealamu si Tony Woodcock (titularii liniei I All Blacks), Ali Williams, Jerome Kaino (unul dintre cei mai promitatori jucatori de linia III), Joe Rokocoko sau Isaia Toeava.

Lions (Johannesburg RSA) – Cheetahs (Bloemfontein RSA) – 34-28 (4-3 la eseuri)
Duel sud-african intre doua echipe fara perspective la castigarea competitiei. Prezenta la Lions a lui Andre Pretorius (alaturi de neo-zeelandezul Carlos Spencer, cel mai inteligent rugbist pe care l-am vazut vreodata) si a flankerului de nationala Juan Smith la Cheetahs sunt singurele lucruri pe care de remarcat la cele doua echipe, dupa o prima analiza. Sud-africanii ne-au aratat insa, de multe ori, ca nu este bine sa-i consideri out-sideri, astfel incat ma astept oricand ca echipele lor sa provoace surprize.

Crusaders (Canterbury – Christchurch NZL) – Chiefs (Waicato NZL) – 19-13 (3-2 la eseuri)
Cea mai titrata echipa a competitiei, Crusaders, in al carei lot se regasesc cei mai multi titulari “All Blacks” castiga in mod asteptat in fata unei echipe din Waikato foarte ambitioase care, chiar daca s-a multumit de-a lungul timpului cu locuri de jumatatea plutonului, a reusit sa “impiedice” in mod constant marile favorite. Crusaders, desi l-a pierdut pe Dan Carter, transferat la Perpignan, ramane si anul acesta, prin prisma lotului de care dispune, cu prima sansa la castigarea Super 14.

Stormers (Western Province, Cape Town RSA) – Sharks (Kwa-Zulu-Natal, Durban RSA) – 15-20 (2-2 la eseuri)
Sau confruntarea dintre actualul capitan “Springboks”, John Smit (Sharks) si cel mai spectaculos produs al rugby-ului sud-african din ultimii ani, flankerul Schalk Burger (Stormers). Echipe echilibrate valoric, lucru specific franchizelor sud-africane – cele doua grupari ofera mai bine de treisferturi dintre jucatorii echipei nationale. Interesant, de asemenea, duelul dintre competitorii postului de centru I al nationalei, Francois Steyn (Sharks) si preferatul selectionerului Peter de Villiers, Jean de Villiers (Stormers).

Bulls (Pretoria RSA) – Reds (Queensland, Brisbane AUS) – 33-20 (4-2 la eseuri)
In afara de prezenta lui Bryan Habana, Bulls se poate mandri cu prezenta in lotul sau a celei mai bune perechi de linia II din rugby-ul mondial – Victor Matfield si Bakkies Botha. Australenii din Queensland, pe de alta parte, sunt cea mai lipsita de perspective echipa a competitiei, in ultimii cinci ani nereusind sa se situeze, in clasamentul final al competitiei, mai sus de locul 10. In plus, bataia sora cu moartea (92-3) pe care si-au incasat-o de la sud-africani in urma cu doi ani nu ii recomandau pe Reds cu sansa producerii vreunei surprize.

Etapa urmatoare aduce in prim-plan confruntarea dintre Brumbies si Crusaders, un meci intersant din categoria derby-urilor dintre Australia si Noua Zeelanda. Vom reveni!